campinaph.ro

Dacă este mult sau puţin, nu suntem noi cei în măsură să stabilim acest lucru. Municipalitatea câmpineană are încheiate doar trei contracte de asociere în participaţiune cu firme private: pentru parcul Miţu-Chiţu, pentru terenul de sport de la Casa Tineretului şi pentru… blocarea maşinilor parcate neregulamentar pe domeniul public. Grosul banilor vine de la “caracatiţă”, dar sumele încasate din această activitate sunt în scădere: peste 53.000 lei în 2009, doar 17.666 lei în primele şase luni din 2010.

Consilierul local Elena Albu a solicitat Primăriei prezentarea unei situaţii privind veniturile încasate la bugetul local din contractele de asociere în participaţiune. O astfel de situaţie a fost întocmită de Direcţia Economică şi din document reiese că anul trecut s-au încasat 54.270 lei, iar în acest an – aproximativ 20.000 lei.

Miţu-Chiţu a adus 2.854 lei la bugetul local, într-un an şi jumătate
Primul contract de asociere în participaţiune a fost încheiat în iulie 2007 cu SC Miţu-Chiţu SRL şi are ca obiect amenajarea şi exploatarea în comun a terenului destinat parcului de distracţii pentru copii. Cota Primăriei de participaţiune la profit este de 10% din profitul net. În 2009, la bugetul local s-au încasat 957 lei de pe urma acestui contract, iar în 2010 – 1.897 lei.

Terenul de mini-fotbal a produs doar 434 lei
Contractul cu SC Sport Ajax Team SRL a fost încheiat la 9 octombrie 2008 şi are ca obiect amenajarea şi exploatarea terenului de fotbal cu gazon artificial (situat în vecinătatea ştrandului de la Casa Tineretului). Cota Primăriei este tot de 10% din profitul net. Un profit care, se pare, n-a existat în 2009, pentru că atunci nu s-a încasat nimic la buget. În primele şase luni din 2010, Primăriei i-a revenit suma de 434 lei.

“Caracatiţa” şi-a diminuat câştigurile
Cel de-al treilea şi cel mai important contract de asociere în participaţiune este încheiat din 2007 cu SC Strand Auto Serv SRL Ploieşti. Scopul – desfăşurarea în comun a activităţilor de blocare, ridicare, transport, depozitare, pază şi eliberare a maşinilor staţionate neregulamentar pe domeniul public. Pe scurt – blocarea roţilor, pentru că nici o maşină nu a fost până acum ridicată, transportată, depozitată, păzită şi apoi eliberată. Conform contractului cu firma ploieşteană, Primăria Câmpina primeşte 40% din cuantumul încasărilor pentru blocarea roţilor şi… 35% din cuantumul încasărilor pentru eliberarea autovehiculelor din “ţarc”. În 2009, din blocarea roţilor s-au încasat 53.313 lei la bugetul local. În 2010 – 17.666 lei. Concluzia – în Câmpina, din ce în ce mai puţini conducători auto parchează neregulamentar. Oare aşa să fie?