Concret, reprezentanţii PNL Câmpina cer Primăriei să facă un raport public, care să includă câte studii de fezabilitate au fost făcute din 2004 şi până în prezent, ce lucrări au fost executate în baza acestor studii, valoarea rezultată din SF şi valoarea la care lucrarea a fost realizată efectiv. „Vrem să fie făcute publice aceste date pentru că e vorba de bani publici. Şi la mijloc e o şmecherie politică… făcută uneori şi de unii dintre primarii noştri, ai PNL. Lucrările sunt evaluate la o anumită sumă, rezultată din studiul de fezabilitate, iar apoi sunt executate poate chiar şi la jumătate din acel preţ. Ideea este că se dau foarte mulţi bani pentru studiile de fezabilitate şi proiectare. Conform legii, cei care fac SF-urile şi proiectarea sunt plătiţi cu un anumit procent din valoarea rezultată din studiu. Primarii ies şi spun lumii că au făcut lucrarea la jumătate de preţ, dar toate costurile legate de SF, proiectare, documentaţii se plătesc din preţul iniţial, cel rezultat din studiul de fezabilitate. Şi sunt tot bani publici, de la bugetul localităţii”, a declarat preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran.
Subiectul privind SF-urile nu este nou. Nu cu mult timp în urmă, în decembrie 2010, chiar primarul Horia Tiseanu a recunoscut că „multe studii de fezabilitate ne costă nejustificat de mult” şi că s-a ajuns să nu mai existe o proporţionalitate, un raport între SF şi lucrarea efectivă. Primarul a spus atunci că firmele care realizează SF-urile vin cam cu aceleaşi valori şi că „sunt tot mai rari proiectanţii foarte buni”.
