În Monitorul Oficial al României a fost publicată Legea 193/2013 prin care se aprobă Ordonanţa de Guvern nr. 77/2012, care modifică OUG 34/2006. Pe româneşte, acestea sunt actele normative care reglementează contractele de achiziţii publice şi pe cele privind lucrările care se execută pe domeniul public. Sunt acte normative care privesc direct administraţiile locale, judeţene şi centrale şi privesc la fel de direct… banul public. Principala modificare pe care o aduce Legea 193/2013, aprobată de Parlamentul României, este aceea de creştere a pragului până la care administraţiile publice pot atribui direct contractele pentru bunuri, servicii şi lucrări.
Până acum, potrivit ordonanţelor 34/2006 şi 77/2012, o autoritate publică putea achiziţiona direct (fără licitaţie) bunuri şi servicii şi putea încredinţa direct lucrări dacă valoarea bunului, serviciului ori lucrării se situa sub 15.000 euro.
Prin noua lege, acest prag creşte considerabil şi va fi diferenţiat – o valoare pentru bunuri şi servicii, altă valoare pentru lucrări. Astfel, de acum înainte, o autoritate publică poate achiziţiona direct produse şi servicii a căror valoare nu depăşeşte echivalentul în lei a 30.000 euro (fără TVA). Iar o lucrare poate fi încredinţată direct unei firme (deci fără licitaţie publică), dacă valoarea acestei lucrări nu depăşeşte 100.000 euro (fără TVA).
La o primă vedere, creşterea pragului de încredinţare/atribuire directă poate fi considerată un lucru bun, deoarece ar conduce la o mai mare rapiditate în procesul de atribuire a contractelor, nu s-ar mai pierde timp cu organizarea de licitaţii (care presupune şi o birocraţie extremă). Cu alte cuvinte, lucrurile s-ar mişca mai repede, sau, cel puţin, acesta a fost scopul declarat al iniţiatorilor actului normativ. Un argument în plus adus de parlamentarii care au aprobat legea – România avea cele mai mici praguri la achiziţiile directe, în condiţiile în care media europeană este de 130.000 euro pentru bunuri şi servicii şi 5 milioane euro pentru lucrări.
Au existat, însă, numeroase voci din mediul politic şi din societatea civilă care au susţinut şi susţin că această creştere a pragului va încuraja „contractele cu dedicaţie”, dar atât parlamentarii puterii, cât şi reprezentanţii Guvernului au venit cu argumentul că, prin lege, unităţile contractante sunt obligate să notifice pe SEAP orice achiziţie care depăşeşte 5.000 euro, „pentru transparentizarea procesului şi înlăturarea suspiciunilor”.
Acum trai la Primarie .
Pana acum cei 15 000 euro erau epuizati repede si interneneau ACTELE ADITIONALE .
ACUM PENTRU O SPOIALA SAU NISTE TERMOPANE E GATA 100 000 de EURO.
Vin acum reparatiile si igienizarile in scolii.
Se vor tine licitatiile cu firmele alesilor , ca majoritatea consilierilor au un SRL de sustinut.
Vezi si licitatia de la CASA TINERETULUI?
Liciteaza alesi cu ei! Sa nu se piarda circuitul banilor.
Ce e cu Casa Tineretului?
Se fac lucrari de reparatii si reamenajari.
Licitatie serioasa de circa 800000 de lei!
Chiar este interesant ce firma a castigat aceasta licitatie ?
Cate firme au participat la licitatie?
Si ce lucrari sunt prevazute a se executa de acesti bani?