Primarii comunelor trimit Guvernului o scrisoare de protest: „Deziluzia este generală! Ne subminaţi capacitatea administrativă a localităţilor rurale!”

Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România s-a întrunit în sesiune extraordinară şi a adoptat un „Document – Protest” în care primarii îşi exprimă nemulţumirile faţă de mai multe măsuri adoptate de actualul Guvern. Nu este vorba despre o acţiune politică, semnatarii protestului aparţinând întregului spectru politic, inclusiv partidelor aflate la putere. Vorbim despre primarii din toată ţara, deci şi cei din comunele prahovene. „Putem constata că primarii comunelor anului 2013 sunt sub demnitatea celor de dinaintea lui 1989, aceasta graţie democraţiei bazată pe principiul descentralizării promovată de cei care au fost duşi la guvernare cu strădania primarilor… Suntem la aproape 15 luni de la schimbarea guvernării (din 7 mai 2012) şi la peste jumătate de an de la acordarea încrederii ultimului Guvern, la data de 21 decembrie 2012, condus de Excelenţa Sa, domnul Victor-Viorel Ponta. Şi deziluzia este generală! Sub umbrela democraţiei şi a descentralizării prost întelese şi chiar şi mai prost aplicate din partea Guvernului României, asistăm la subminarea capacităţii administrative a comunelor, a tuturor resurselor materiale, instituţionale şi umane”, se arată protestul Asociaţiei Comunelor.

Documentul-protest este foarte amplu pentru că şi nemulţumirile primarilor sunt foarte multe. Vom prezenta o parte dintre ele:

– prin Ordonanţa 8/2013 a fost instituit impozitul pe veniturile agricole, care se virează direct la bugetul de stat, iar localităţile primesc doar cote defalcate din acest impozit, adică o mică parte. „Respingem categoric o astfel de măsură! Drept urmare venim cu propunerea logică şi pertinentă ca impozitul pe veniturile din activităţile agricole să rămână integral la bugetele locale şi banii să fie folosiţi pentru amenajări de îmbunătăţiri funciare, pentru cofinanţarea unor proiecte şi alte investiţii locale”, se menţionează în protest.

– prin Ordonanţa 34/2013 privind organizarea şi exploatarea pajiştilor, administraţiilor locale li se ia dreptul de a-şi administra singure patrimoniul (pajiştile, în acest caz), iar nivelul chiriei îl stabileşte Consiliul Judeţean, fapt care încalcă autonomia locală. „Este o situaţie în vădită contradicţie cu Constituţia României, care prevede că primarul şi Consiliul Local sunt autorităţi administrative autonome”.

– prin Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, „primarul este desconsiderat în forma cea mai brutală cu putinţă, fiind subordonat unui reprezentant al prefectului. Această formă de umilinţă legală era practicată la nivelul anilor 1948-1950!”
– prin aceeaşi lege, izlazurile comunale au devenit prima opţiune de retrocedare către persoanele care solicită terenuri preluate abuziv, iar administraţia locală nu are nici un cuvânt de spus.

– prin Ordonanţa 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale s-a instituit o procedură inexistentă la nivelul celorlalte state ale Uniunii Europene – insolvenţa primăriilor, „numai pentru a lovi în autorităţile administraţiei publice locale, cu precădere în cele ale comunelor”. Această măsură se aplică doar instituţiilor publice locale, nu şi celor centrale, „fiind evidentă ţinta guvernanţilor de a arăta opiniei publice că tot răul din România pleacă de la primari”.

– prin Ordonanţa 77/2013 se accentuează decalajul dintre comune şi oraşe, „într-un dispreţ total faţă de locuitori şi autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor, deşi s-a promis, la fiecare întâlnire cu decidenţii din administraţia publică centrală, că această formă de discriminare va fi eliminată”.
De exemplu, dacă o comună are între 1.500 şi 3.000 de locuitori, numărul angajaţilor din primărie nu poate fi mai mare de 11. Primăria unui oraş cu acelaşi număr de locuitori poate avea 22 de angajaţi. La fel, 15 angajaţi la primaria unei comune, faţă de 24 angajaţi la primăria unui oraş, dacă numărul locuitorilor este cuprins între 3.000 şi 5.000 şi tot aşa.

– amenzile aplicate pentru neasigurarea locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor nu mai rămân integral la bugetul local, autorităţile locale fiind obligate să vireze 40% la bugetul de stat.

– modificarea legislaţiei în aşa fel încât primarii să nu mai aibă dreptul să reprezinte localitatea în consiliile de administraţie sau adunările generale ale instituţiilor publice şi societăţilor de interes public aparţinând administraţiei locale.

– în finalul documentului, Asociaţia Comunelor face un nou apel la Guvern pentru asigurarea unei remuneraţii corespunzătoare pentru primari, viceprimari, secretari şi toţi ceilalţi angajaţi, în concordanţă cu atribuţiile pe care le exercită fiecare.

„În lipsa unor reacţii urgente şi în sensul celor solicitate de noi, pe deplin obiective şi justificate, ne rezervăm dreptul de a apela la diverse forme de protest, de la sesizarea Congresului Puterilor Locale şi Regionale pentru încălcarea autonomiei locale în România, până la sesizarea Comisiei Europene, FMI şi Băncii Mondiale şi chiar neimplicarea noastră, a primarilor, pentru mobilizarea cetăţenilor la referendumul pentru revizuirea Constituţiei, alegerile europarlamentare şi cele prezidenţiale!”