Proiectul – pilot privind reabilitarea batalului din Strada Lacul Peştelui, încheiat oficial astăzi

La Primăria Câmpina a avut loc astăzi conferinţa care a marcat finalizarea proiectului „Reabilitarea batalului de reziduuri petroliere din Strada Lacul Peştelui”, eveniment la care au participat reprezentanţii mai multor instituţii centrale, judeţene şi locale. Vorbim despre un proiect finanţat în cea mai mare parte din fonduri europene, un proiect-pilot la nivel naţional şi care a constat, practic, în eliminarea unei surse de poluare prin reabilitarea batalului şi ecologizarea zonei. La conferinţa de astăzi au fost prezenţi reprezentanţii autorităţilor de implementare POS Mediu Bucureşti şi Piteşti, ai Gărzii de Mediu şi Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Consiliului Judeţean şi Prefecturii Prahova, ai firmelor care au executat lucrarea (Ecoplast şi Bauer), ai unor ONG-uri, ai Rafinăriei „Steaua Română” şi, bineînţeles, ai Primăriei Câmpina.

Despre reabilitarea batalului de reziduuri petroliere din Strada Lacul Peştelui am scris de nenumărate ori, inclusiv la recepţia tehnică a lucrării, de la sfârşitul lunii trecute. Mai precizăm acum câteva lucruri, scoase în evidenţă şi la conferinţa de astăzi.
– Proiectul a fost finanţat 80% din Fondul European de Dezvoltare Regională, 18% de la bugetul de stat şi 2% de la bugetul local.
– Valoarea contractului de finanţare a fost de 10,058 milioane lei, dar s-au cheltuit efectiv 8,5 milioane lei datorită economiilor făcute şi faptului că nu au existat cheltuieli neprevăzute.
– Batalul din Strada Lacul Peştelui era singurul care aparţinea administraţiei locale, celelalte bataluri din Câmpina fiind ale Rafinăriei şi Turnătoriei Centrale Orion.
– Peste 5.000 mc reziduuri petroliere conţinea batalul din Strada Lacul Peştelui, fiind contaminate cu hidrocarburi şi zonele din apropierea batalului.
– Pentru monitorizarea calităţii apei subterane, în jurul fostului batal a fost realizată o reţea formată din şapte puţuri, programul de monitorizare urmând să se deruleze pe o perioadă de 10 ani.
– Proiectul de la Câmpina este primul din ţară derulat de o administraţie publică locală.

„La Câmpina, vom continua să considerăm o prioritate accesarea de fonduri europene pentru diferite lucrări. Asta, în ciuda faptului că, în general, în ţară, mulţi primari preferă să renunţe la astfel de proiecte din cauza numeroaselor probleme care apar pe parcurs, de la lipsa de îndrumare şi controalele excesive până la corecţii aplicate de organismele de control care se comportă cum făcea pe vremuri Curtea de Conturi, când inspectorii spuneau de la început că trebuie să găsească nişte nereguli, să nu plece cu mâna goală. Totuşi, trebuie să spun că, spre deosebire de alte autorităţi de management, în cazul acestui proiect cu batalul am fost sprijiniţi mult mai mult de autoritatea de la Ministerul Mediului şi am putut duce la bun sfârşit această lucrare fără să avem problemele de la alte proiecte cu fonduri europene. Ne dorim ca acest proiect să fie un exemplu pentru societăţile câmpinene care au batale şi au termen de conformare anul 2015, adică până atunci trebuie să rezolve problema poluării istorice pentru ca România să nu rişte amenzi substanţiale de la Uniunea Europeană”, a declarat primarul Câmpinei, Horia Tiseanu, în cadrul conferinţei de astăzi.