De ieri a intrat în vigoare Legea 167/2014, cunoscută sub denumirea de „Legea bonelor”. este vorba despre actul normativ care reglementează activitatea de dădacă sau bonă, inclusă acum şi în nomenclatorul de meserii. Conform legii, orice persoană fizică poate deveni bonă, fie că este cetăţean român sau străin, cu domiciliul sau reşedinţa legală în România, atât timp cât este calificată şi poate îndeplini o serie de condiţii. Bona poate lucra cu contract de muncă sau ca persoană fizică autorizată. Ea trebuie să îngrijească şi să supravegheze copilului, să îl hrănească şi să îi acorde primul ajutor în caz de îmbolnăvire sau de accidentare. De asemenea, bona trebuie să îi ţină la curent pe părinţi cu privire la evoluţia copilului şi la situaţiile deosebite care pot apărea şi să însoţească copilul la activităţile recreative, culturale, artistice, sportive sau şcolare ale acestuia.
Potrivit Legii 167, principalele condiţii pe care trebuie să le îndeplinească o bonă sunt următoarele:
– are capacitate deplină de exerciţiu
– este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei şi poate dovedi acest lucru printr-un certificat medical
– este aptă din punct de vedere psihologic şi dovedeşte acest lucru printr-un raport de evaluare eliberat în condiţiile legii
– nu are antecedente penale, cu excepţia celor săvârşite din culpă, dovedite prin certificat de cazier judiciar
– dacă este cetăţean străin trebuie să aibă drept de muncă în ţara noastră şi să posede un titlu oficial de calificare recunoscut sau echivalat pentru profesia de bonă.
Nu pot lucra ca bone persoanele care au fost decăzute din drepturile părinteşti sau le-au fost interzise drepturile părinteşti ca pedeapsă complementară, persoanele care suferă de boli cronice transmisibile sau sunt dependente de substanţe psihotrope, stupefiante sau de plante ori substanţe cu proprietăţi psihoactive. De asemenea, nu se califică pentru această profesie nici persoanele cărora li s-a retras atestatul de asistent maternal.
