La 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima provincie istorică adusă la Ţara Mamă. Din păcate, această unire nu a durat „de-a pururi şi totdeauna” aşa cum scria în Actul Unirii votat în martie 1918. În 1940, Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov. Aceasta este istoria noastră şi a lor, a românilor de dincoace şi dincolo de Prut. Cu toate acestea, în fiecare an, la 27 martie, marcăm unirea Basarabiei cu România, inclusiv aici la noi, la Câmpina. Iar în ultimii doi ani am făcut acest lucru împreună cu delegaţii din oraşul Cimişlia, Republica Moldova. De ieri, Câmpina s-a înfrăţit şi în acte cu Cimişlia, iar astăzi a fost organizat simpozionul „Basarabia, pământ românesc”, la care au participat reprezentanţi ai administraţiilor publice din cele două localităţi. Au mai fost prezenţi elevi de la şcolile câmpinene, cadre militare în rezervă şi retragere.
„Oraşul Cimişlia este înfrăţit cu mai multe localităţi din diferite ţări, dar pentru noi înfrăţirea cu Câmpina este una de suflet. În ultimii 200 de ani, noi cei din Republica Moldova am fost supuşi continuu unui puternic proces de rusificare. Am trecut prin multe, dar nu am uitat niciodată cine suntem. În ultimii ani, din fericire, tot mai multă lume începe să înţeleagă cu adevărat faptul că poporul din Moldova şi poporul din România sunt unul şi acelaşi. Ani la rând, în şcolile noastre, până la nivel de facultate, istoria şi cultura românească nu erau deloc prezentate. Vă dau exemplul personal – eu am auzit pentru prima dată de Decebal când am văzut filmul Dacii al lui Sergiu Nicolaescu. Şi repet, din fericire, în ultimii ani lucrurile s-au mai schimbat, oamenii înţeleg adevărata realitate şi conştientizează că suntem acelaşi popor”, a afirmat primarul oraşului Cimişlia, Gheorghe Răileanu. Iar cuvintele sale spun mai multe decât orice am putea spune sau scrie noi despre „Basarabia, pământ românesc”.
