Vrem să scăpăm de „turnul înclinat” din centrul Câmpinei!

Nu este drept pentru un oraş frumos cum e Câmpina, ca fix în zona centrală să troneze un monstru din beton. Nu e drept pentru un municipiu care se doreşte modern şi cochet, să nu-şi mai spele odată obrazul de această pată, această monstruozitate de clădire pe care aproape că o vedem de oriunde întoarcem privirea. Turnul nostru înclinat nu poate deveni nici măcar obiectiv turistic, pentru că ar pune turiştii pe fugă. Ne uităm la el de aproape 20 de ani şi nu suntem în stare să facem ceva pentru a scăpa de această clădire oribilă, murdară şi periculoasă. E adevărat, mare lucru nici nu putem face, dar cu cât trece timpul cu atât pata de pe obrazul Câmpinei devine mai mare.

În fiecare an noi sau alţii scriem despre „turnul înclinat” din centrul Câmpinei, de la intersecţia Bulevardului Carol I cu Strada 1 Decembrie 1918. Asta e tot ce putem face. Să scriem despre această poveste lungă şi complicată. Construcţia acestui imobil, care se dorea să aibă patru etaje şi să includă birouri şi spaţii comerciale, a început în 1997. Apoi, proprietarul a decis că vrea încă trei etaje, pentru ca, ulterior, să abandoneze de tot construcţia. Un monstru de beton, care creează o imagine dezolantă, o clădire care s-a înclinat din cauza supradimensionării sale pe un teren neadecvat.
Da, asta e tot ce putem face noi. Să scriem (şi o vom face în continuare) despre scheletul din beton şi despre procesul interminabil dintre Primăria Câmpina şi societatea Erin SRL, proprietara clădirii neterminate. Un proces care durează de şase ani. Luna aceasta se împlinesc exact şase ani de când a pornit acest proces. La început, au fost numeroase discuţii între reprezentanţii administraţiei locale şi cei ai societăţii Erin. Apoi, pentru că vorbeau singuri, reprezentanţii Primăriei Câmpina au decis să apeleze la instanţă.

La 23 martie 2009, Primăria Câmpina a dat în judecată societatea Erin, pe Dănuţ Ungureanu şi societatea Rodan, aceste părţi fiind implicate în concesionarea terenului şi construcţia clădirii. Imediat după începerea procesului, Consiliul Local a stabilit ca administraţia locală să fie reprezentată în acest proces de avocatul Constantin Pănoiu. Prin cererea de chemare în judecată, Primăria Câmpina solicita instanţei „anularea actului administrativ şi obligaţia de a face”. Mai pe înţelesul tuturor este vorba despre anularea contractului de concesiune dintre Consiliul Local şi societatea Erin, obligaţia firmei respective de a readuce terenul la starea iniţială, adică să demoleze construcţia existentă şi, în subsidiar, constatarea dreptului de folosinţă gratuită a Primăriei Câmpina asupra terenului respectiv. În primul ciclu procesual, care a durat până la 15 noiembrie 2011, a fost respinsă acţiunea la fond, iar la recursul înaintat de administraţia locală, instanţa a decis rejudecarea cauzei. Asta după 16 termene de judecată, disjungerea cauzei, conexarea cauzei, expertize peste expertize, iar disjungere, iar conexare şi la final… decizia de rejudecare.

Noul proces (în care reclamanţi sunt Primăria şi Consiliul Local Câmpina, iar pârât – SC Erin SRL) a început la 24 aprilie 2012 şi, atenţie, după mai bine de doi ani şi jumătate,  Dosarul 1358/105/2009 se află încă la instanţa de fond! La Secţia de Contencios Administrativ a Tribunalului Prahova. Următorul termen este 6 martie 2015, adică săpămâna aceasta. Va fi, practic, cel de-al 20-lea termen din faza de rejudecare, timp în care s-a schimbat de trei ori judecătorul. Fie că a fost vorba de intrarea judecătorului în concediu de creştere a copilului, fie că a fost vorba de promovare, de fiecare dată a existat un motiv care a dus la noi şi noi termene. De asemenea, s-au efectuat noi expertize, de mai multe feluri. Nu ştie nimeni cât va mai dura acest proces. Cert este că, până nu se termină, „monstrul” din beton rămâne în mijlocul oraşului, ca un simbol al neputinţei autorităţilor în faţa unei firme pe care n-o mai interesează propria investiţie. Că de imaginea Câmpinei nici nu poate fi vorba…