Noi am întrebat, candidații la Primăria Câmpina au răspuns – ANDREI ISTRATE (UNPR)

Celor opt candidați la funcția de primar al municipiului Câmpina le-am adresat în scris patru întrebări. Șase dintre ei au avut amabilitatea să ne răspundă. Unii chiar foarte repede, cum a fost cazul lui Ioan Adrian Pițigoi (PMP), care ne-a transmis răspunsurile în mai puțin de două ore de la primirea întrebărilor. De asemenea, au răspuns întrebărilor noastre: Nicoleta Gherman (PSRO), Andrei Istrate (UNPR), Daniel Ioniță (ALDE), Constantin Cândea (PSD) și Florin Anghelescu (PP-LC). Le mulțumim tuturor pentru disponibilitate. Nu au răspuns demersului nostru Horia Tiseanu (PNL) și Vlad Anghelescu (PRU) și nu ne rămâne decât să sperăm că nu vor proceda la fel în momentul în care vor deține o funcție publică. Vă prezentăm pe rând răspunsurile fiecărui candidat în parte. Acum, Andrei Istrate – inginer constructor, candidatul UNPR.

1. Cum credeți că poate fi rezolvată situația lucrărilor de canalizare din Câmpina, sistate în prezent din cauza problemelor intervenite între HidroPrahova și firma constructoare? 
O soluţie ar trebui luată de oameni, de câmpineni. Ei ar trebui să fie cei care să decidă, mai ales că se cunosc aspectele legate de aceste lucrări, nefinalizate, realizate într-o proporție de aproximativ 40% în Câmpina. Pe de o parte, operatorul regional HidroPrahova  a contribuit din plin la acest eşec. Acum inventariază lucrările executate, a căror evidență ar fi trebuit să o țină permanent. Constructorul neplătit a ieşit din schema colaborării cu HidroPrahova. Pare un fel de „ne facem că facem” fiindcă în Câmpina nu se întâmplă nimic de mai bine de o jumătate de an. Situația este gravă şi foarte complicată, încât aproape că, în această formulă, nu mai vedem ieşirea din ea. Acest operator regional întinde mâna, din nou, spre Europa, visând la o fazare care, fireşte, dacă s-ar produce, ar însemna şi derularea operațiunilor legale necesare până la executarea propriu-zisă a lucrărilor. Derularea lor cere timp. Un timp care pune la grea încercare nervii câmpinenilor ale căror străzi arată ca după bombardament. O soluție ar fi să ne luăm propria soartă în mâini, să ieşim din această structură care nu ne-a adus nici un profit, dar atentează la buzunarul nostru, să organizăm o companie locală sau un serviciu public de gospodărire locală (apă şi canal) şi să încercăm noi înşine atragerea de fonduri europene pentru executarea lucrărilor rămase. Fireşte că pentru a face acest pas este nevoie de o documentare, de o analiză a riscurilor, dar şi a oportunităților. Dacă cele din urmă există, atunci trebuie să ne luptăm pentru a le avea. Pe de altă parte, dacă se acceptă fazarea şi se reiau lucrările, dar mult mai serios şi mai atent urmărite, Câmpina ar fi scutită de o cheltuială foarte mare, aceea de a finaliza pe cont propriu lucrările de canalizare şi staţia de epurare. Este o decizie pe care cred că ar trebui să o ia toţi câmpinenii!

2. Primarul nu poate crea direct locuri de muncă. Totuși, care ar fi soluțiile dvs. pentru atragerea de investitori care să creeze locuri de muncă în Câmpina?
Câmpina este o localitate aşezată într-o depresiune, deci posibilitățile de a folosi spațiul natural înconjurător sunt foarte limitate. Nu avem avantajul comunei Băneşti, spre exemplu. De altfel, pe termen scurt, voi propune demararea unui parteneriat cu comuna Băneşti în vederea dezvoltării zonei industriale aflate pe teritoriul acestei localităţi, prin atragerea de investitori, prin implicarea în perfecţionarea şi calificarea personalului pentru activităţi de producţie la un nivel înalt (de exemplu, nu avem o şcolarizare pentru operator CNC, meserie care se cere în Câmpina), dar şi prin promovarea zonei la diferite evenimente dedicate investitorilor din ţară şi străinătate.
Se vorbeşte despre crearea unui parc industrial la Câmpina, printr-un parteneriat cu proprietarii unui teren din localitate. Nu este o idee rea. Dar mai sunt şi alte terenuri şi construcții în municipiul nostru care ar fi ideale pentru dezvoltarea capacității economice câmpinene. Aceste imobile nu aparțin, însă, domeniului public local, ci se află în inventarul unor societăți comerciale şi ministere. Multe dintre ele sunt locuri unde nu se întâmplă nimic sau aproape nimic. Preluarea lor de către autoritățile câmpinene ar da un suflu nou Câmpinei. Dar pentru aceasta este nevoie de voință, de consecvență, de luptă. Nu e uşor, dar nu-i imposibil. Ulterior, s-ar putea încheia parteneriate publice-private pentru diverse servicii sau activități care actualmente lipsesc, deci s-ar crea locuri de muncă. Investitorii caută facilitățile pe care în alte părți le găsesc: terenuri, clădiri, utilități, reduceri de taxe. Acum Câmpina este sufocată la propriu şi din punct de vedere economic se stinge încet-încet. În ciuda faptului că încă mai are resurse.

3. Cum ar putea fi rezolvată problema locurilor de parcare din Câmpina?
Prin crearea lor, acolo unde se poate, şi prin gestionarea corectă a parcărilor existente. Câmpina a fost un oraş bine amenajat în prima jumătate a secolului XX. După evenimentul din ’89 s-a construit haotic şi s-au luat decizii care, iată, ne afectează pe toți, astăzi. Din păcate, la noi nu a funcționat principiul dezvoltării durabile a comunității. Ce înseamnă acest principiu? Că o generație ar trebui să beneficieze de roadele muncii celor care au precedat-o. S-a amenajat parcarea din fața Pieții, spre exemplu, dar nu s-a ținut cont că, în viitor, numărul maşinilor va fi mai mare. Dacă s-ar fi luat în calcul această variabilă, probabil că s-ar fi proiectat o parcare supraetajată sau subterană. Iată ce înseamnă să dezvolți durabil o localitate. Şi exemplele negative sunt multe. Urbanizarea este un domeniu complex, cu efecte asupra vieții cetățenilor. Toți ne dorim să trăim într-o comunitate care să ne satisfacă nevoile (la piramida lui Maslow mă gândesc), dar trebuie să acționăm, pentru a ne bucura în final de consecințele pozitive. Iar noi acționăm, şi în privința parcărilor, prin aleşii locali, care ne reprezintă sau ar trebui să ne reprezinte interesele. Dacă aceştia şi urbaniştii au ignorat aglomerarea/insuficiența parcărilor este clar că au greşit.
Astfel, o primă soluţie pentru rezolvarea problemei locurilor de parcare în zona centrală va fi realizarea unei parcări subterane cu unul sau două nivele, pe locul actualei parcări centrale din faţa Complexului Comercial Carrefour. Practic, s-ar tripla numărul locurilor de parcare existente. După realizarea acestui obiectiv, dacă locurile create nu vor satisface nevoile comunităţii se poate lua în calcul şi realizarea unei parcări subterane în parcul de la Milia, împreună cu un pasaj pietonal subteran în zona semaforului din dreptul pasajului de la ceas.

4. Care considerați că ar fi alte două probleme importante ale localității și ce soluții aveți pentru rezolvarea lor?

Din păcate, Câmpina regresează din toate punctele de vedere. Constat, de pildă, că am pierdut fonduri europene din motive greu de acceptat. Cred că una din probleme este legată de comunicare, pe verticală şi pe orizontală, între decidenți, serviciile publice ale executivului local şi terți (persoane juridice şi fizice). Soluțiile sunt implementarea metodelor şi instrumentelor de lucru care să permită emiterea mesajelor/documentelor cu maximă acuratețe, în cel mai scurt timp, şi profesionalizarea resurselor umane în sensul de a regândi aplicarea proverbului „omul potrivit la locul potrivit”.
O a doua problemă, poate nu foarte gravă dar hai să-i spunem „cu ramificații nocive pentru familie şi comunitate în general”, este aceea a asistenței sociale. Primul şi al doilea palier din piramida lui Maslow (aminteam de ea, mai sus), ne indică faptul că omul are nevoie de: adăpost, hrană, siguranță. Când el nu-şi poate satisface aceste nevoi, e dureros. Autoritățile sunt responsabile de rezolvarea cazurilor care se înmulțesc din ce în ce mai mult. Din păcate, în Câmpina nu există decât o cantină socială şi un centru de primire la Voila. E bine, dar nu-i suficient. Soluția pe care o văd: s-ar putea construi, chiar cu fonduri europene, structuri care să permită desfăşurarea activităților din domeniul asistenței sociale (centru rezidențial pentru seniori, spre exemplu) atât pentru cei mari cât şi pentru cei mici, toți defavorizați ai sorții.
Nu în cele din urmă, o problemă tot mai acută pentru câmpineni este circulaţia şi cred că e aproape obligatorie asigurarea fluidizării circulaţiei prin construirea de sensuri giratorii în următoarele intersecţii Bălcescu – Orizontului; Carol I – Schelelor – Sondei; Carol I – Kogălniceanu; Carol I – Calea Doftanei; precum şi la intersecţia străzii Hasdeu cu Calea Doftanei, acolo unde s-ar putea achiziţiona teren de la rafinărie pentru realizarea staţiei de autobuz complet în afara carosabilului.