campinaph.ro » Campina

Comisia Europeană reia finanţarea pentru proiectele din POR-Axa 2. Deci şi pentru Calea Dacia din Câmpina…

admin — Mon, 19 Dec 2011 06:02:24 +0000

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului anunţă, prin intermediul unui comunicat de presă, decizia Comisiei Europene de a relua rambursarea cheltuielilor eligibile către beneficiarii proiectelor din cadrul Axei 2 a Programului Operaţional Regional. Finanţarea a fost sistată în urmă cu şase luni, când în urma auditului efectuat de inspectorii CE la investiţiile din trei judeţe (Teleorman, Ilfov şi Buzău) au fost depistate unele nereguli. Ulterior, Comisia Europeană a cerut Ministerului Dezvoltării Regionale să verifice toate proiectele derulate prin POR-Axa 2.
„Ne bucurăm de această veste pe sfârşit de an, mai ales că s-a muncit foarte mult pentru a convinge Comisia Europenă că suntem parteneri credibili şi responsabili. Acum, provocarea noastră este ca, după această decizie, până la sfârşitul anului să reuşim să facem plăţile pentru acele facturi verificate şi declarate eligibile, dar care nu au fost trimise spre decontare la Bruxelles, pe perioada în care această operaţiune a fost întreruptă. Este vorba despre peste 200 milioane de euro”, se arată în comunicatul emis de ministerul condus de Elena Udrea. Ministerul Dezvoltării precizează că neregulile constatate sunt, de fapt, erori la achziţiile publice şi nu fraude.

Vă reamintim că, în judeţul Prahova, prin POR – Axa 2 sunt finanţate următoarele investiţii:
- Modernizare Calea Dacia din Câmpina („bretelele” de acces în şi din DN1), lucrare în valoare de 25,47 milioane lei
- Reabilitarea şi modernizarea străzilor din Breaza – 38,75 milioane lei
- Reabilitarea şi modernizarea străzilor din Mizil – 8,78 milioane lei
- Reabilitarea DJ 101 G Tătărani-Brazi-Şirna-Hăbud-Crivăţu, lucrare în valoare de 38,4 milioane lei, această lucrare fiind deja finalizată şi chiar inaugurată oficial la data sistării finanţării.

În urma verificărilor făcute de comisia MDRT, s-au stabilit unele corecţii financiare: de 5% pentru Calea Dacia, tot 5% pentru lucrarea de la Mizil şi 25% pentru DJ101G. În acest din urmă caz, consiliile judeţene şi Prahova şi Dâmboviţa au fost nevoite să returneze peste un milion de euro din banii pentru lucrare.
În cazul Câmpinei, valoarea totală a modernizării Căii Dacia este de 6 milioane de euro, iar după aplicarea corecţiei de 5% s-au pierdut 200.000 euro din fondurile alocate. „A fost, poate, cel mai greu moment din 2011, când s-a pus problema aplicării corecţiei de 5% din valoarea cotei asigurate din fonduri europene pentru lucrarea de modernizare a Căii Dacia. Asta deşi, anterior, contractul fusese declarat eligibil inclusiv de către Ministerul Dezvoltării Regionale. Consider în continuare că s-a făcut o nedreptate Câmpinei. Totuşi, având în vedere că este o lucrare importantă şi cu fonduri mari, de aproape 6 milioane de euro, mă bucur că am depăşit cu toţii momentul acesta delicat şi că vom finaliza lucrarea fără nici un fel de probleme”, ne-a declarat primarul Horia Tiseanu.

Un singur câmpinean a transmis Primăriei propuneri privind taxele şi impozitele pentru 2012

admin — Thu, 17 Nov 2011 13:58:50 +0000

Până la sfârşitul săptămânii trecute, persoanele fizice şi juridice din Câmpina puteau depune în scris, la Primărie, propuneri, sugestii sau observaţii cu privire la proiectul privind stabilirea taxelor şi impozitelor locale pentru anul viitor. O singură persoană a transmis administraţiei locale o listă cu propuneri. Este vorba despre consilierul local Elvis Arghir, care menţionează în scris că se adresează Primăriei „în calitate de cetăţean”. Propunerile lui Arghir se află pentru analiză la Comisia de Buget – Finanţe a Consiliului Local.
Nu va exista nici dezbatere publică asupra proiectului privind taxele şi impozitele. Şi asta pentru că… nu a solicitat-o nimeni, nici o organizaţie neguvernamentală, nici un partid politic. Prin urmare, proiectul rămâne în forma realizată de administraţia locală până la votul consilierilor câmpineni, şedinţa extraordinară pentru aprobarea taxelor şi impozitelor aferente anului viitor urmând a avea loc în prima jumătate a lunii decembrie.
Vă reamintim că, în conformitate cu proiectul postat pe site-ul Primăriei Câmpina, taxele şi impozitele pentru 2012 vor rămâne la nivelul celor din acest an. Rămâne valabilă şi bonificaţia de 10% acordată celor care-şi achită impozitele până la 31 martie. În plus, se acordă o serie de facilităţi fiscale unor categorii de cetăţeni şi o serie de sancţiuni firmelor care nu şi-au reevaluat clădirile.

Viitorul film al lui Cristian Mungiu se va turna la Câmpina

admin — Thu, 17 Nov 2011 08:19:10 +0000

Regizorul Cristian Mungiu a obţinut peste un milion de lei pentru cel mai nou film al său, la concursul de proiecte organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei. Puţină lume ştie, însă, că regizorul care a câştigat Palme d’Or la Cannes, în 2007, a ales ca locaţie pentru filmări municipiul Câmpina. În concordanţă cu scenariul, cea mai mare parte a acţiunii va avea loc pe Muscel, undeva în spatele fostei tabere Voila. Aici se află deja în curs de realizare un decor provizoriu: o mănăstire înconjurată de câteva chilii. Proiectul urmează să se filmeze în perioada decembrie 2011-ianuarie 2012, iar echipa de filmare se va caza la Câmpina pe o perioadă de aproape 10 săptămâni. La solicitarea companiei Mobra Films, cea care se ocupă de pregătirea proiectului, Primăria Câmpina a pus la dispoziţia echipei locaţia solicitată şi şi-a dat acceptul pentru utilizarea şi a altor locaţii publice din oraş, cum ar fi spitalul sau parcurile. În momentul de faţă, titlul noului film nu este cunoscut. Se pare, totuşi, că producţia (una de ficţiune) va fi inspirată din drama de la Tanacu, acolo unde o tânără măicuţă a murit după ce a fost supusă exorcizării.

Cristian Mungiu este unul dintre cei mai talentaţi regizori ai generaţiei post-decembriste. S-a născut la Iaşi, pe 27 aprilie 1968. A absolvit Facultatea de limbi străine de la Iaşi, apoi, în 1998, Academia de Teatru şi Film din Bucureşti. În 2002, s-a făcut remarcat la Cannes cu lungmetrajul „Occident”, pentru ca, în 2007, să câştige, în calitate de regizor, premiul Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes, pentru pelicula: „4 luni 3 săptămâni şi 2 zile”, dar şi marele premiu al Federaţiei Internaţionale a Presei Cinematografice. Ulterior, filmul său a fost nominalizat şi la „Globurile de aur”.

Modernizarea Bulevardului Culturii se apropie de final. Lucrarea a costat 950.000 lei, dar a meritat toţi banii

admin — Mon, 14 Nov 2011 18:56:48 +0000

De mai mulţi ani, administraţia câmpineană a tot avut în plan modernizarea Bulevardului Culturii, principala zonă de promenadă a Câmpinei. Anul acesta s-a reuşit alocarea sumei necesare pentru un astfel de proiect care a schimbat radical întreaga zonă. „Este o lucrare realizată cu bani de la bugetul local, alocaţi de la capitolul cheluielile de reparaţii. O lucrare frumoasă… Cred că prin tot ceea ce am realizat pe bulevard, câmpinenii se vor putea mândri din nou cu această zonă”, ne-a declarat viceprimarul Ion Dragomir.
Modernizarea Bulevardului Culturii a costat 950.000 lei, sumă alocată integral de la bugetul local. „După parcurgerea tuturor procedurilor – SF, proiect, licitaţii etc – s-a trecut la modernizarea carosabilului şi a trotuarelor, inclusiv prin aplicarea acelui strat strălucitor de carbură de siliciu. De asemenea, s-au achiziţionat şi montat stâlpi ornamentali, bănci şi coşuri de gunoi şi am realizat un gard care să fie în nota celorlalte componente de peisagistică urbană şi care să se încadreze bine pentru un astfel de loc de promenadă. La sfârşitul acestei săptămâni, vor fi plantaţi pe bulevard 75 de tei, care vor umple golurile lăsate de lucrări sau de tăierea copacilor îmbătrâniţi. În acelaşi timp, vom lua o serie de măsuri de restricţionare a circulaţiei auto pe bulevard – se va crea un sens unic, accesul va fi permis numai riveranilor cu obligativitatea de a parca numai pe proprietăţile private, iar în ceea ce-i priveşte pe cei care vin la sediul Electrica, ei vor trebui să-şi lase maşinile la intrare sau ieşire, pentru că pe toată lungimea bulevardului oprirea va fi interzisă”, a mai afirmat viceprimarul Ion Dragomir.
Pentru primăvara anului viitor a mai rămas un singur lucru de făcut: montarea unei fântâni arteziene pe spaţiul verde din faţa Institutului de Petrol.

Fundaţia „Zamolxes” derulează două proiecte internaţionale şi unul local

admin — Tue, 12 Jul 2011 06:55:12 +0000

Fundaţia „Zamolxes” din Câmpina a demarat, zilele trecute, trei proiecte pentru tineri, două dintre ele fiind finanţate din fonduri europene, iar al treilea, în baza Legii 350, de la bugetul local. Unul dintre proiectele cu finanţare europeană face parte dintr-un program mai amplu destinat dezvoltării voluntariatului. În cadrul acestuia, cinci voluntari din patru ţări se vor afla pentru nouă, respectiv şase luni, la Câmpina, unde vor interacţiona cu tinerii din localitatea noastră pe diverse teme – de la IT şi artă, la comunicare interculturală, solidaritate şi toleranţă faţă de diversitatea culturală. Voluntarii care au venit deja la Câmpina sunt din Franţa, Spania, Italia şi Iordania, reprezentantul acestei din urmă ţări având o misiune de numai şase luni, durată impusă de… regimul vizelor.

Se aşteaptă aprobare de la NASA pentru legătura cu… o staţie orbitală
„Tineri în eter” este numele celui de-al doilea proiect cu finanţare europeană derulat de Fundaţia „Zamolxes”, proiect care presupune organizarea, în perioada 27 iulie – 3 august, a unor activităţi specifice radio-amatorismului. Evenimentul va avea loc la „Fântâna cu Cireşi” şi vor fi prezenţi 45 de tineri din nouă ţări (Belgia, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Olanda, Slovenia şi România). Se va interacţiona cu tineri de pe alte meridiane şi se aşteaptă chiar o aprobare de la NASA pentru a se intra în legătură cu un cosmonaut de pe o staţie orbitală.

Ateliere de fotografie şi film
Singurul proiect cu finanţare de la bugetul local, în baza Legii 350, se referă la iniţierea a 30 de tineri, cu vârste între 10 şi 19 ani, în artă fotografică şi film. Proiectul va dura şapte luni. Începe pe 15 iulie şi se va finaliza în decembrie cu o expoziţie la Casa Tineretului.

USL Câmpina a ieşit la rampă. “Ne place sau nu, trebuie să acceptăm această formulă…”

admin — Sun, 05 Jun 2011 04:59:20 +0000

Interesele politice aduc împreună oameni pe care greu i-ai fi putut pune la aceeaşi masă. În Câmpina, s-a mai întâmplat acest lucru. Să ne reamintim doar alegerile locale din 2008, când PDL, PSD şi PIN s-au coalizat împotriva PNDC (Alin Moldoveanu), la al doilea tur de scrutin pentru funcţia de primar. Dar atunci a fost o alianţă locală, care a funcţionat scurtă vreme. Acum, PSD, PNL şi PC se reunesc în cadrul Uniunii Social Liberale la nivel naţional, iar cei din teritoriu sunt nevoiţi să se supună deciziei de la centru. Şi astfel, îi găsim la aceeaşi masă pe senatorul PSD George Severin, preşedintele PSD, Ion Dragomir şi preşedintele PNL, Virgil Guran. În această formulă a fost organizată prima conferinţă de presă a USL la Câmpina. Şi chiar dacă nu se simţeau prea în largul lor, cei trei au reuşit măcar să păstreze aparenţele.
„Ne place sau nu, trebuie să acceptăm această formulă pentru că nu avem încotro. Trebuie să ne unim forţele în cadrul USL, în toată ţara, pentru a scăpa de guvernarea Băsescu-Boc. Avem un interes comun şi de aceea eu vă garantez că nu vor exista probleme în funcţionarea USL pe plan local”, a spus Ion Dragomir.

Pe scurt, despre programul economic al USL
Cei trei politicieni au prezentat câteva idei din programul economic al USL, cel anunţat de Victor Ponta, Crin Antonescu şi Daniel Constantin, liderii naţionali, dar pus în umbră rapid de preşedintele Traian Băsescu, prin lansarea noului proiect de modificare a Constituţiei.
„Strategia noastră se bazează pe creşte economică. Atunci când am plecat din PDL am spus că nici o măsură luată împotriva crizei nu va genera o creştere economică. Şi iată că, după un an, se confirmă că am avut dreptate. Noi nu ne angajăm la minuni. Ne-am propus un ritm mediul anual de creştere economică de 4%. Vom avea de plătit şi sacul de datorii pe care ni-l va lăsa actuala guvernare”, a declarat senatorul George Severin.

Liderul PNL, Virgil Guran, a vorbit despre un alt obiectiv din programul economic al USL – atragerea investiţiilor străine. „În 2008, investiţiile străine directe în România erau de 9,5 milioane de euro, în 2009 – 3,5 milioane de euro, în 2010 – 2,6 milioane de euro. O scădere dramatică, deşi România are un mediu propice în ceea ce priveşte forţa de muncă. Salariile sunt, încă, foarte mici şi asta atrage investitorii străini. Dar sunt lucruri colaterale, cum ar fi şpăgile, care-i îndepărtează pe aceşti investitori. Chinezii s-au oferit singuri să vină să ne facă autostrăzi, dar Cotroceniul, acolo unde se iau deciziile în această ţară, nu le permite. Această situaţie trebuie schimbată. Trebuie să atragem investitori străini şi să să-i ajutăm firmele româneşti să găsească parteneri străni”, a spus Virgil Guran.

Preşedintele PSD, Ion Dragomir, a menţionat necesitatea creării de noi locuri de muncă, în condiţiile în care, din 2008 şi până în prezent, la nivel naţional s-au pierdut peste 740.000 de locuri de muncă. „USL şi-a propus să creeze un milion de noi locuri de muncă. Nu direct, ci prin crearea unui mediu economic propice dezvoltării, prin remedierea marilor dezechilibre din economie. Cum s-ar putea face asta? Prin încurajarea societăţilor. Vă dau câteva exemple – reducerea CAS cu 5% în general şi cu un procent mai mare, timp de un an, pentru firmele care creează noi locuri de muncă şi le păstrează după terminarea perioadei în care primesc facilităţi; taxă zero pentru angajarea tinerilor în regim part-time; încurajarea firmelor care au angajaţi tineri (10% din total) să participe la licitaţii publice şi multe alte măsuri. Vrem ca salariul minim pe economie să ajungă la 800 lei, iar pentru asta trebuie o economie reală, funcţională”, a afirmat Ion Dragomir.

Agroland şi-a deschis magazin şi în Câmpina

admin — Fri, 11 Feb 2011 18:11:19 +0000

Agroland reprezintă cea mai mare reţea de magazine agricole din România. Firma s-a înfiinţat în Timişoara, în 1997, şi a devenit rapid cel mai important distribuitor de furaje şi pui de o zi din vestul ţării. Acum, are peste 120 de magazine în toată ţara, iar până în primăvară reţeaua va ajunge la 150 de magazine. De astăzi, Agroland are magazin şi la Câmpina, pe Strada Orizontului, în zona Autogării. La inaugurare au participat viceprimarul Câmpinei, primarul comunei Poiana Câmpina, mai mulţi oameni de afaceri locali, dar şi reprezentanţi ai firmei din Timişoara.
La magazinul Agroland puteţi găsi pui de o zi, sisteme pentru hrănire şi adaptare, furaje, hrană pentru animalele de companie, produse de grădină (bulbi, butaşi, puieţi, ghivece, arbuşti, seminţe etc), raticide şi multe altele.

Să ne ferească Dumnezeu de incendii, că nici hidranţi nu avem în Câmpina!

admin — Mon, 24 Jan 2011 18:30:46 +0000

Un raport al Biroului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Primăriei Câmpina scoate la iveală câteva aspecte care ar trebui să îngrijoreze autorităţile locale. De exemplu, din raport aflăm că majoritatea hidranţilor stradali din Câmpina, destinaţi aprovizionării cu apă a autospecialelor pompierilor, sunt nefuncţionali. Platformele de alimentare cu apă pentru incendii, de la Lacul Bisericii, sunt defecte şi colmatate, iar la Direcţia Economică, Poliţia Comunitară şi Creşa Municipală nu au fost întocmite studiile de specialitate pentru identificarea şi evaluarea riscului de incendiu.
“Pentru studiile de specialitate, s-a luat legătura cu un specialist în evaluarea riscului de incendiu şi pe parcursul acestui an vor fi întocmite aceste studii”, menţionează în raport şeful Biroului pentru Situaţii de Urgenţă, Octavian Tudose. Cu o întârziere devenită… tradiţională pentu o administraţie publică, având în vedere că instituţiile menţionate nu s-au mutat ieri în spaţiile respective, ci sunt acolo de ani buni. Tot Tudose precizează că în 2011 vor fi reparate şi platformele de alimentare cu apă, concomitent cu reabilitarea malurilor Lacului Bisericii.

Până şi instalaţia de semnalizare incendii de la Primărie este defectă
În raport sunt menţionate şi alte probleme, unele semnalate chiar de ISU Prahova, dar rămase nerezolvate din… lipsă de fonduri. La Casa de Cultură, nu este asigurată desfumarea în sala de spectacole şi spaţiile scenei, iar clădirile Casei de Cultură şi Casei Tineretului nu sunt prevăzute cu instalaţie pentru semnalizarea incendiilor. Mai mult, instalaţia de detecţie-semnalizare incendii de la Casa cu Grifoni este defectă. Ar fi de râs, dacă n-am vorbi, totuşi, despre posibile situaţii de urgenţă care, iată, ar lua pe nepregătite autorităţile locale. Din acelaşi raport aflăm că abia în acest an va fi încheiat un contract de prestări-servicii cu firma care a montat instalaţia de la Primărie. Ca o paranteză, vă reamintim că preşedintele Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă este chiar primarul Horia Tiseanu.

Administraţia câmpineană va reabilita cu bani europeni singurul batal care-i aparţine

admin — Tue, 18 Jan 2011 15:45:59 +0000

Ministrul Mediului Laszlo Borbely şi primarul Horia Tiseanu au semnat astăzi, la Câmpina, contractul de finanţare pentru reabilitarea batalului de pe Strada Lacul Peştelui. Este vorba despre singurul batal care aparţine municipalităţii, celelalte fiind în proprietatea Rafinăriei “Steaua Română”. Suprafaţa care va fi reabilitată are peste 8.000 mp, din care 4.000 mp reprezintă bazinele cu reziduuri petroliere. Reabilitarea se va face cu fonduri europene în valoare de 2,39 milioane euro, fonduri obţinute de Câmpina prin Axa 2.1 – Reabilitarea terenurilor poluate istoric din Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Grantul acordat proiectului de investiţii este de 98%, autoritatea locală urmând să asigure cofinanţarea de 2% din totalul cheltuielilor eligibile, la care se adaugă eventuale cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA. Pentru această investiţie au fost realizate două studii de fezabilitate. Primul, atunci când s-a depus proiectul. Din acesta reieşea o valoare a investiţiei de 4,88 milioane de euro. Ulterior, pentru încadrarea în Axa 2.1, a mai fost comandat un studiu ceva mai complex, din care a rezultat valoarea finală de 2,39 milioane euro.

“Peste doi ani, aici vom avea poate chiar şi un parc”
Înainte de semnare contractului de finanţare, ministrul Laszlo Borbely, autorităţile locale şi judeţene au mers mai întâi să vadă batalul. O imagine cam dezolantă, dar care se va schimba în doi ani, “pentru că aici dorim să avem un spaţiu verde, eventual un parc, pe un teren sănătos, nepoluat”, după cum a afirmat primarul Horia Tiseanu. Să zicem că suprafaţa respectivă va fi reabilitată, însă întreaga zonă va fi greu de schimbat având în vedere că “peste drum” de batal se află chiar Lacul Peştelui, care aparţine rafinăriei şi pentru curăţarea căruia ar fi nevoie şi de bani, dar şi de multă voinţă. “Felicit Câmpina pentru acest proiect. Peste 18 luni vom putea avea aici un parc, poate vom şi construi ceva. Poate în alţi câţiva ani vom putea prinde şi peşte în Lacul Peştelui, dar asta nu mai depinde de noi, ci de societatea care îl deţine”, a spus şi ministrul Laszlo Borbely.

România, o ţară plină de situri… poluante
În România există în prezent 1.000 de situri poluate istoric. În total, 900.000 hectare, a căror reabilitare completă ar necesita până la 30 miliarde de euro. În Prahova sunt indentificate 38 astfel de situri, la care se adaugă cele aproximativ 100 de parcuri de rezervoare ale Petrom. În Câmpina, există cele 16 batale ale Rafinăriei “Steaua Română”, pe aproape 10 hectare. Este vorba despre un batal de epurare naturală – Lacul Peştelui, cinci batale de gudroane acide – în zona Turnătoriei şi zece batale de gudroane acide – în zona Bucea.
Alături de Borbely, la Câmpina s-au aflat mai mulţi directori din Ministerul Mediului, prefectul judeţului Prahova, Adrian Dobre, deputatul Florin Anghel, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi Gărzii de Mediu.

Firmele din Câmpina, invitate să investească la Priolo Gargallo

admin — Tue, 18 May 2010 16:47:22 +0000

O delegaţie a oraşului Priolo Gargallo, din provincia italiană Siracusa, a venit astăzi la Câmpina pentru a încheia un protocol de colaborare economică, socială şi culturală cu municipiul nostru. Am aflat lucuri interesante de la italieni, de exemplu cum atrag ei fonduri europene, cum derulează tot felul de investiţii şi care sunt condiţiile puse unei firme care doreşte să investească în zonă. Chiar şi pe timp de criză…
În debutul întâlnirii, primarii şi-au prezentat localităţile. Iar dacă despre Câmpina ştim destule (sau ar trebui să ştim), e momentul să aflăm câte ceva despre Priolo Gargallo. Este o localitate aflată la ţărmul Mării Mediterane, la 190 km sud-est de oraşul Palermo şi are o populaţie de 12.000 locuitori. După cum a explicat primarul Antonello Rizza, oraşul are şi o suburbie transformată în staţiune balneoclimaterică. Investiţia este în curs de derulare. Anul trecut, aici s-au atras fonduri europene de un milion de euro, iar anul acesta vin încă 1,8 milioane de euro numai pentru staţiunea respectivă. În Priolo Gargallo se mai derulează şi alte investiţii cu fonduri europene, printre care se numără şi o casă de cultură a tineretului, în valoare de 2 milioane de euro.

Italienii le pun condiţii investitorilor

Primarul Antonello Rizza a găsit şi o oarecare asemănare între Câmpina şi Priolo Gargallo, legată de… soare. În Sicilia, între Mesina şi Priolo Gargallo exită o fâşie de pământ care are o expunere deosebită la soare. Aici se derulează Proiectul Arhimede. Mai exact, pe 10 hectare de teren sunt amplasate oglinzi pentru captarea energiei solare. Centrala solară termodinamică este deja cunoscută în lume şi a atras mulţi investitori, în special din SUA. Autorităţile italiene au adresat o invitaţie şi firmelor din Câmpina pentru a investi acolo, iar precizarea făcută de primar a fost chiar interesantă. “Când vine cineva să investească la noi, semnăm mai întâi un protocol prin care firma respectivă se obligă ca pe parcursul derulării investiţiei să realizeze şi o serie de proiecte sociale şi de protecţia mediului. Pentru că, înainte de toate, trebuie să ne gândim la comunitatea locală”, a afirmat Antonello Rizza.

După semnarea protocolului de colaborare, italienii au vizitat societatea Confind. Muzeul Hasdeu şi Primăria Câmpina. Din delegaţia italiană au făcut parte, pe lângă primarul Antonello Rizza, Sebastiano Butera – preşedintele Comisiei pentru Buget a provinciei Siracusa şi preşedinte al Confeuropa Imprese Sicilia, Salvatore Mancarella – director de dezvoltare şi internaţionalizare al provinciei Siracusa, Nicola Bono – preşedintele provinciei Siracusa, Calogero Campisi – preşedintele Asociaţiei Patronale Confeuropa.
Din partea Câmpinei au participat primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir, deputatul Florin Anghel, alţi reprezentanţi ai Primăriei, iar ulterior a venit şi preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma.