campinaph.ro » Horia Tiseanu

Comisia Europeană reia finanţarea pentru proiectele din POR-Axa 2. Deci şi pentru Calea Dacia din Câmpina…

admin — Mon, 19 Dec 2011 06:02:24 +0000

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului anunţă, prin intermediul unui comunicat de presă, decizia Comisiei Europene de a relua rambursarea cheltuielilor eligibile către beneficiarii proiectelor din cadrul Axei 2 a Programului Operaţional Regional. Finanţarea a fost sistată în urmă cu şase luni, când în urma auditului efectuat de inspectorii CE la investiţiile din trei judeţe (Teleorman, Ilfov şi Buzău) au fost depistate unele nereguli. Ulterior, Comisia Europeană a cerut Ministerului Dezvoltării Regionale să verifice toate proiectele derulate prin POR-Axa 2.
„Ne bucurăm de această veste pe sfârşit de an, mai ales că s-a muncit foarte mult pentru a convinge Comisia Europenă că suntem parteneri credibili şi responsabili. Acum, provocarea noastră este ca, după această decizie, până la sfârşitul anului să reuşim să facem plăţile pentru acele facturi verificate şi declarate eligibile, dar care nu au fost trimise spre decontare la Bruxelles, pe perioada în care această operaţiune a fost întreruptă. Este vorba despre peste 200 milioane de euro”, se arată în comunicatul emis de ministerul condus de Elena Udrea. Ministerul Dezvoltării precizează că neregulile constatate sunt, de fapt, erori la achziţiile publice şi nu fraude.

Vă reamintim că, în judeţul Prahova, prin POR – Axa 2 sunt finanţate următoarele investiţii:
- Modernizare Calea Dacia din Câmpina („bretelele” de acces în şi din DN1), lucrare în valoare de 25,47 milioane lei
- Reabilitarea şi modernizarea străzilor din Breaza – 38,75 milioane lei
- Reabilitarea şi modernizarea străzilor din Mizil – 8,78 milioane lei
- Reabilitarea DJ 101 G Tătărani-Brazi-Şirna-Hăbud-Crivăţu, lucrare în valoare de 38,4 milioane lei, această lucrare fiind deja finalizată şi chiar inaugurată oficial la data sistării finanţării.

În urma verificărilor făcute de comisia MDRT, s-au stabilit unele corecţii financiare: de 5% pentru Calea Dacia, tot 5% pentru lucrarea de la Mizil şi 25% pentru DJ101G. În acest din urmă caz, consiliile judeţene şi Prahova şi Dâmboviţa au fost nevoite să returneze peste un milion de euro din banii pentru lucrare.
În cazul Câmpinei, valoarea totală a modernizării Căii Dacia este de 6 milioane de euro, iar după aplicarea corecţiei de 5% s-au pierdut 200.000 euro din fondurile alocate. „A fost, poate, cel mai greu moment din 2011, când s-a pus problema aplicării corecţiei de 5% din valoarea cotei asigurate din fonduri europene pentru lucrarea de modernizare a Căii Dacia. Asta deşi, anterior, contractul fusese declarat eligibil inclusiv de către Ministerul Dezvoltării Regionale. Consider în continuare că s-a făcut o nedreptate Câmpinei. Totuşi, având în vedere că este o lucrare importantă şi cu fonduri mari, de aproape 6 milioane de euro, mă bucur că am depăşit cu toţii momentul acesta delicat şi că vom finaliza lucrarea fără nici un fel de probleme”, ne-a declarat primarul Horia Tiseanu.

81,472 milioane lei = bugetul municipiului Câmpina pentru 2011

admin — Sat, 05 Feb 2011 16:34:06 +0000

Exact ca anul trecut. Şi tot ca în 2010, vor urma multe rectificări bugetare pentru a fi incluse în buget veniturile suplimentare. “Am fost obligaţi prin lege să stabilim aceeaşi valoare a bugetului. dar este un buget pe care PDL Câmpina şi-l asumă în totalitate. Trebuie să stiţi că este o prevedere nouă, inclusă în Codul Fiscal, prin care nu putem stabili un buget mai mare dacă în anul precedent am avut venituri sub 97% din cele prognozate. Iar noi am avut 95%”, a declarat primarul Horia Tiseanu într-o conferinţă de presă organizată vineri, la PDL. Ministerul Finanţelor a impus modificarea Codului Fiscal pentru că multe primării din ţară au rămas cu datorii mari la finalul anului trecut. “Au estimat venituri mari, pe care nu le-au încasat. Noi am fost întotdeauna foarte serioşi la acest capitol. Şi tocmai pe noi ne afectează noua măsură pentru că nu vom putea realiza lucrări pe domeniul public decât în limita fondurilor de anul trecut. Oricum, vor urma nişte rectificări bugetare prin care vom suplimenta bugetul”, a afirmat Tiseanu. Primarul e mulţumit că municipalitatea nu are datorii, cu excepţia creditelor bancare aflate în derulare, dar este dezamăgit că lista investiţiilor propuse pentru 2011 este ceva mai redusă decât cea de anul trecut. Proiectul bugetului local pentru 2011 va fi aprobat de Consiliul Local într-o şedinţă extraordinară, la sfârşitul săptămânii viitoare.
“PDL Câmpina îşi asumă în totalitate proiectul de buget. Tot ceea ce am inclus aici sunt propunerile noastre. Singurul reprezentant al altui partid, cu care am discutat asupra bugetului, este viceprimarul Ion Dragomir. Din partea consilierilor locali ai altor partide nu am primit propuneri legate de buget, de investiţii, reparaţii sau dotări. Doar ideea legată de orele de sport de la bazinul de înot, dar ştim cu toţii că este un bazin didactic, destinat în principal copiilor”, a mai spus primarul Horia Tiseanu.

Administraţia câmpineană va reabilita cu bani europeni singurul batal care-i aparţine

admin — Tue, 18 Jan 2011 15:45:59 +0000

Ministrul Mediului Laszlo Borbely şi primarul Horia Tiseanu au semnat astăzi, la Câmpina, contractul de finanţare pentru reabilitarea batalului de pe Strada Lacul Peştelui. Este vorba despre singurul batal care aparţine municipalităţii, celelalte fiind în proprietatea Rafinăriei “Steaua Română”. Suprafaţa care va fi reabilitată are peste 8.000 mp, din care 4.000 mp reprezintă bazinele cu reziduuri petroliere. Reabilitarea se va face cu fonduri europene în valoare de 2,39 milioane euro, fonduri obţinute de Câmpina prin Axa 2.1 – Reabilitarea terenurilor poluate istoric din Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Grantul acordat proiectului de investiţii este de 98%, autoritatea locală urmând să asigure cofinanţarea de 2% din totalul cheltuielilor eligibile, la care se adaugă eventuale cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA. Pentru această investiţie au fost realizate două studii de fezabilitate. Primul, atunci când s-a depus proiectul. Din acesta reieşea o valoare a investiţiei de 4,88 milioane de euro. Ulterior, pentru încadrarea în Axa 2.1, a mai fost comandat un studiu ceva mai complex, din care a rezultat valoarea finală de 2,39 milioane euro.

“Peste doi ani, aici vom avea poate chiar şi un parc”
Înainte de semnare contractului de finanţare, ministrul Laszlo Borbely, autorităţile locale şi judeţene au mers mai întâi să vadă batalul. O imagine cam dezolantă, dar care se va schimba în doi ani, “pentru că aici dorim să avem un spaţiu verde, eventual un parc, pe un teren sănătos, nepoluat”, după cum a afirmat primarul Horia Tiseanu. Să zicem că suprafaţa respectivă va fi reabilitată, însă întreaga zonă va fi greu de schimbat având în vedere că “peste drum” de batal se află chiar Lacul Peştelui, care aparţine rafinăriei şi pentru curăţarea căruia ar fi nevoie şi de bani, dar şi de multă voinţă. “Felicit Câmpina pentru acest proiect. Peste 18 luni vom putea avea aici un parc, poate vom şi construi ceva. Poate în alţi câţiva ani vom putea prinde şi peşte în Lacul Peştelui, dar asta nu mai depinde de noi, ci de societatea care îl deţine”, a spus şi ministrul Laszlo Borbely.

România, o ţară plină de situri… poluante
În România există în prezent 1.000 de situri poluate istoric. În total, 900.000 hectare, a căror reabilitare completă ar necesita până la 30 miliarde de euro. În Prahova sunt indentificate 38 astfel de situri, la care se adaugă cele aproximativ 100 de parcuri de rezervoare ale Petrom. În Câmpina, există cele 16 batale ale Rafinăriei “Steaua Română”, pe aproape 10 hectare. Este vorba despre un batal de epurare naturală – Lacul Peştelui, cinci batale de gudroane acide – în zona Turnătoriei şi zece batale de gudroane acide – în zona Bucea.
Alături de Borbely, la Câmpina s-au aflat mai mulţi directori din Ministerul Mediului, prefectul judeţului Prahova, Adrian Dobre, deputatul Florin Anghel, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi Gărzii de Mediu.

Administraţia locală, cu tunul pe Amana Inn

admin — Mon, 30 Aug 2010 11:18:30 +0000

La ultima şedinţă a Consiliului Local, consilierul Enache Dragomir a deschis un subiect despre care, în general, nu se prea vorbeşte… în plen. Cel al problemelor create de o societate privată. De această dată este vorba despre Amana Inn, acolo unde există şi un ştrand, dar unde s-au amenajat şi mai multe spaţii pentru nunţi şi botezuri, “iar locuitorii de pe Strada Ion Câmpineanu se trezesc cu curţile şi trotuarele blocate de maşini, fie ale celor care vin la ştrand, fie ale celor care vin la petreceri”, după cum a afirmat Enache Dragomir. Subiectul a fost preluat de primarul Horia Tiseanu, care a declarat că este la curent cu problemele sesizate de cetăţenii care locuiesc în vecinătatea restaurantului Amana Inn: “La acest hotel-restaurant există trei amplasamente pentru nunţi şi alte petreceri. Avem foarte multe reclamaţii din partea oamenilor din zonă, care sunt deranjaţi de blocarea străzii, a trotuarelor, dar şi de zgomotul creat până târziu în noapte. Am luat deja măsuri, am aplicat două amenzi în baza Legii 50 a urbanismului şi am sesizat Garda de Mediu pentru a verifica nivelul sonor în momentele reclamate de oameni. Din păcate, mai mult nu putem face, chiar dacă presiunea oamenilor este mare. Suntem nemulţumiţi şi de faptul că administraţia locală nu are nici un cuvânt de spus în privinţa funcţionării societăţilor comerciale. Cetăţenii nu cunosc acest lucru şi ne reproşează nouă că nu luăm măsuri”.

Şanse reduse pentru suplimentarea creditelor Câmpinei

admin — Wed, 09 Jun 2010 08:41:39 +0000

Municipalitatea câmpineană şi-a propus ca în acest an să suplimenteze cele două credite bancare pe care le derulează. Şi, potrivit primarului Horia Tiseanu, s-au făcut toate demersurile pentru suplimentarea cu 675.000 euro a creditului BCR şi cu 4 milioane de lei a creditului BRD. Din cauza conjuncturii economice, însă, până la această oră nu a venit nici un ban, iar şansele de a obţine fondurile respective sunt tot mai mici. Problema este aceea că, în contul acestor bani, au fost contractate diverse lucrări, unele aflându-se chiar în derulare.
Primarul Horia Tiseanu ne-a declarat că sunt foarte puţine speranţe să mai poată fi obţinută suplimentarea creditului prin BRD. Iar în ceea ce priveşte creditul BCR, aici mai sunt ceva şanse. “Pentru suplimentarea creditului cu 675.000 euro, dosarul Câmpinei se află în primele zece din ţară, care trebuie aprobate de o comisie naţională de avizare din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Numai că, această comisie nu s-a întrunit deloc în 2010 şi există posibilitatea ca abia anul viitor să obţinem avizul necesar. Acesta ar fi ultimul aviz înaintea obţinerii banilor. Eu sper ca bugetul local să nu fie afectat, în a doua parte a anului, din cauza acestei situaţii. Sunt destul de optimist mai ales datorită veniturilor peste aşteptări pe care le avem la bugetul local”, a afirmat Horia Tiseanu.
Primarul a dat şi exemple în ceea ce priveşte veniturile: în primele cinci luni ale anului, procentul încasărilor de la populaţie a fost de 62%, iar cel al încasărilor de la agenţii economici a fost de 44%. În ceea ce priveşte impozitul pe venit, lunar se încasează în jur de 1,7 milioane lei, peste estimările autorităţilor locale.

Reamintim că suplimentarea de 675.000 euro trebuia utilizată pentru modernizarea mai multor străzi: Panduri, Sulfinei, Ion Creangă, Plaiului, Fabricii, Andrei Mureşan, Scărişoarei, Salcâmului şi altele. Unele lucrări au fost deja demarate şi, în lipsa creditului bancar, vor trebui plătite de la bugetul local.

Primarul e mulţumit de încasări

admin — Sun, 30 May 2010 16:45:28 +0000

“Stăm mai bine decât ne-am propus, avem venituri mai mari încasate atât de la persoanele fizice, cât şi de la persoanele juridice”, le-a spus primarul Horia Tiseanu consilierilor locali. Şi a dat şi un exemplu în acest sens. “În cazul impozitului pe venit, în legătură cu care am avut mari emoţii, noi am estimat încasări de 1,4 milioane lei pe lună şi am încasat lunar aproximativ 1,7 milioane lei”, a afirmat primarul Tiseanu. Rămâne de văzut cum vor merge în continuare încasările, având în vedere că unele societăţi din Câmpina îşi restrâng activitatea, iar numărul şomerilor tot creşte…

Alin Moldoveanu este noul consilier personal al primarului Tiseanu

admin — Fri, 07 May 2010 10:54:28 +0000

Anunţul oficial a fost făcut chiar astăzi, de către primarul Horia Tiseanu, în cadrul unei conferinţe de presă. Primarul Câmpinei nu a dat prea multe detalii, însă nici nu era nevoie. “De luni, 10 mai, Alin Moldoveanu va fi angajat în Primărie, în funcţia de consilier personal al primarului şi va avea aceleaşi atribuţii pe care Consiliul Local le stabilise pentru funcţia de city-manager”, a spus Horia Tiseanu. Cu alte cuvinte, Alin Moldoveanu se va ocupa de salubritate şi activităţi conexe, va avea birou în Primărie, la acelaşi etaj cu primarul şi viceprimarul şi va fi angajat cu drepturi depline. După cum a precizat secretarul Paul Moldoveanu, noua funcţie este incompatibilă cu cea de consilier local şi “probabil că dl. Alin Moldoveanu va demisiona din Consiliul Local”. În aceste condiţii, Alin Moldoveanu va trebui să demisioneze şi din cealaltă funcţie publică – şef de cabinet al deputatului Florin Anghel.
Trebuie precizat faptul că, prin organigramă, primarul Horia Tiseanu are dreptul la doi consilieri personali. Un post este ocupat de Mihaela Baroianu. Cel de-al doilea este liber acum, după ce Irina Nistor a fost detaşată la conducerea Pieţei Centrale. Acest post îi va reveni lui Alin Moldoveanu. Şi astfel, două nume (Tiseanu şi Moldoveanu) care altădată cu greu puteau fi asociate vor deveni acum aproape nedespărţite. Nu suntem siguri că primarului Horia Tiseanu îi convine această situaţie, dar în mod cert le convine celor din spatele lui Alin Moldoveanu. S-a ratat ocazia cu postul de city-manager şi, iată, s-a găsit soluţia cu… consilierul personal.

Adrian Piţigoi vrea să ştie cu ce se ocupă Poliţia Comunitară

admin — Sat, 27 Mar 2010 18:32:19 +0000

De altfel, această întrebare a fost adresată de consilierul PIN şi în plenul Consiliului Local. Adrian Piţigoi doreşte ca noua conducere a Poliţiei Comunitare să întocmească un plan managerial pentru următorii doi ani şi să prezinte Consiliului Local soluţii clare pentru autofinanţare, precum şi rapoarte lunare de activitate. “Dacă dumneavoastră nu sunteţi interesaţi, să mi le prezinte mie personal, că am acest drept”, le-a spus Piţigoi colegilor consilieri şi reprezentanţilor Primăriei. La şedinţă a fost prezentă şi Carmen Gheorghe, directorul Poliţiei Comunitare, care a plecat, însă, cu doar câteva minute înainte de intervenţia lui Adrian Piţigoi. Aşa că, răspunsul a venit din partea primarului Horia Tiseanu. “Orice consilier are acces la informaţii din toate compartimentele Primăriei. Nu trebuie decât să întrebaţi, ca să aflaţi ceea ce vă interesează. Poliţia Comunitară face rapoarte zilnice de activitate pe care mi le prezintă mie. Mai mult, şi fosta, dar şi actuala conducere a Poliţiei Comunitare se întâlneşte periodic cu comisia de specialitate a Consiliului Local. Dacă nu ştiţi, agenţii Poliţiei Comunitare patrulează pe străzi. Zilnic, sunt trei patrule formate din câte doi oameni, o patrulă stă în zona pieţei, iar celelalte merg prin oraş. Tot agenţii comunitari asigură paza la instituţiile subordonate municipalităţii. Iar din paza altor instituţii publice, cum ar fi Direcţia de Finanţe, Casa de Pensii sau Muzeul Grigorescu, Poliţia Comunitară scoate bani frumoşi. Nu pot spune acum că se încasează cam cât cheltuim noi anual cu această poliţie, dar, oricum, sunt bani frumosşi”, a afirmat primarul Horia Tiseanu.

Modernizarea Căii Dacia începe la aproape doi ani de la semnarea primelor hârtii

admin — Tue, 23 Mar 2010 18:13:25 +0000

Proiectul privind modernizarea Căii Dacia a intrat în linie dreaptă. Se poate spune asta de vreme ce ieri a fost semnat contractul cu Cast SRL Băneşti, societatea care va executa lucrarea în asociere cu o firmă din Italia, iar astăzi, într-o conferinţă de presă la care au participat autorităţi locale şi judeţene, au fost prezetate detalii tehnice şi financiare legate de această lucrare. Din acest moment, Cast are la dispoziţie 20 de zile pentru emiterea ordinului de începere a lucrărilor şi 10 zile pentru organizarea de şantier. Deci lucrările la bretelele supraterane care vor facilita accesul în şi din DN1 vor începe undeva în jurul datei de 22 aprilie. Iar după cum s-a angajat firma executantă, la sfârşitul lunii august treaba ar trebui să fie gata.

Valoarea totală a proiectului este de 25,477 milioane lei, din care aproximativ 18 milioane lei reprezintă fonduri europene, 2,4 milioane lei – contribuţia bugetului naţional, iar 414.460 lei – contribuţia bugetului local. Cele două firme care vor executa lucrarea vor încasa aproape 18 milioane de lei. Astăzi, în prezenţa prefectului Adrian Dobre, a reprezentanţilor Consiliului Judeţean, Poliţiei Municipale, Poliţiei Rutiere şi Companiei Drumuri Naţionale, primarul Horia Tiseanu a prezentat detaliat ce se urmăreşte prin această investiţie, vorbind despre creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei, reducerea timpului de aşteptare, diminuarea poluării, eliminarea blocajelor rutiere şi creşterea vitezei de deplasare. Bretelele supraterane vor avea o lungime de 880 m – pe sensul Câmpina-Bucureşti şi 840 m pe sensul Braşov-Câmpina. Până la demararea lucrărilor, Primăria trebuie să rezolve o problemă importantă: să devieze reţeaua de alimentare cu energie electrică pentru locuinţele din zonă.

Pe scurt…

- Primele hârtii necesare viitorului proiect de modernizare a Căii Dacia au fost întocmite în august 2008. Lucrările încep în aprilie 2010, deci după aproape doi ani. “Accesarea fondurilor europene e o cale destul de grea, cu multă birocraţie, dar se merită!”, este de părere primarul Horia Tiseanu.
- TVA pentru întreaga investiţie are o valoare de 3,5 milioane lei. Banii vor fi returnaţi la bugetul local după recepţia lucrării.
- Zilnic, prin intersecţia Căii Dacia cu DN1 trec peste 23.000 de vehicule, după cum reiese din studiul de trafic realizat de autorităţi. După realizarea bretelelor supraterane, se estimează că viteza de deplasare în zona intersecţiei va creşte de la 30 la 90 km/h.
- Timpul de aşteptare pentru încadrarea pe cele două direcţii importante (spre Ploieşti şi Braşov) se va reduce de la 536 secunde la aproximativ 29 secunde.

Carmen Gheorghe: “Vreau ca Poliţia Comunitară să fie mâna forte a primarului!”

admin — Wed, 10 Feb 2010 16:45:52 +0000

De astăzi, Carmen Gheorghe este oficial directorul Poliţiei Comunitare Câmpina. Primarul Horia Tiseanu a prezentat-o în faţa noilor subordonaţi insistând asupra faptului că nu este vorba despre un interimat, iar Carmen Gheorghe vine la Câmpina prin transfer direct de pe postul de director al Poliţiei Comunitare Ploieşti, la Biroul de Integrare fiind doar detaşată temporar câteva săptămâni. “Aveţi în faţă cu om cu multă experienţă dacă ne gândim numai la faptul că a condus Poliţia Comunitară Ploieşti unde sunt peste 400 de oameni. La Câmpina sunt în jur de 80, deci nu cred că vor fi probleme”, le-a spus Tiseanu agenţilor comunitari câmpineni. Carmen Gheorghe este încântată că va lucra la Câmpina, municipiu pe care nu-l cunoaşte deloc, dar “o să-l cunosc în cel mai scurt timp”, promite că va face din Poliţia Comunitară “mâna forte a primarului” şi îşi doreşte foarte mult “o patrulă călare, având în vedere bunele relaţii cu clubul de echitaţie de pe Muscel”. De asemenea, în calitatea sa de preşedinte al Federaţiei Naţionale a Poliţiştilor Locali, Carmen Gheorghe vrea să constituie şi la Câmpina o asociaţie a poliţiştilor comunitari care să adere la federaţia menţionată. Mai trebuie precizat faptul că directorul interimar Cristina Radu este acum director adjunct interimar, iar Octavian Tudose devine şef serviciu interimar.